Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | proficio | proficior |
2. Person Singular | proficis, proficiscetus, proficisicitur, proficisisse, proficisitur | proficeris |
3. Person Singular | proficit | proficitur |
1. Person Plural | proficimus | proficimur |
2. Person Plural | proficitis | proficimini |
3. Person Plural | proficiunt | proficiuntur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | proficiebam | proficiebar |
2. Person Singular | proficiebas | proficiebare, proficiebaris |
3. Person Singular | proficiebat | proficiebatur |
1. Person Plural | proficiebamus | proficiebamur |
2. Person Plural | proficiebatis | proficiebamini |
3. Person Plural | proficiebant | proficiebantur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | proviciam, proficiam | proficiar |
2. Person Singular | proficies | proficiere, proficieris |
3. Person Singular | proficiet | proficietur |
1. Person Plural | proficiemus | proficiemur |
2. Person Plural | proficietis | proficiemini |
3. Person Plural | proficient | proficientur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | profeci | — |
2. Person Singular | profecisti | — |
3. Person Singular | profecit | — |
1. Person Plural | profecimus | — |
2. Person Plural | profecistis | — |
3. Person Plural | profecere, profecerunt | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | profeceram | — |
2. Person Singular | profeceras | — |
3. Person Singular | profecerat | — |
1. Person Plural | profeceramus | — |
2. Person Plural | profeceratis | — |
3. Person Plural | profecerant | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | profecero | — |
2. Person Singular | profeceris | — |
3. Person Singular | profecerit | — |
1. Person Plural | profecerimus | — |
2. Person Plural | profeceritis | — |
3. Person Plural | profecerint | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | proviciam, proficiam | proficiar |
2. Person Singular | proficias | proficiare, proficiaris |
3. Person Singular | proficiat | proficiatur |
1. Person Plural | proficiamus | proficiamur |
2. Person Plural | proficiatis | proficiamini |
3. Person Plural | proficiant | proficiantur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | proficerem | proficerer |
2. Person Singular | proficeres | proficerere, proficereris |
3. Person Singular | proficeret | proficeretur |
1. Person Plural | proficeremus | proficeremur |
2. Person Plural | proficeretis | proficeremini |
3. Person Plural | proficerent | proficerentur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | profecerim | — |
2. Person Singular | profeceris | — |
3. Person Singular | profecerit | — |
1. Person Plural | profecerimus | — |
2. Person Plural | profeceritis | — |
3. Person Plural | profecerint | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | profecissem | — |
2. Person Singular | profecisses | — |
3. Person Singular | profecisset | — |
1. Person Plural | profecissemus | — |
2. Person Plural | profecissetis | — |
3. Person Plural | profecissent | — |
Präsens | Perfekt | |
---|---|---|
Aktiv | proficere | profecisse |
Passiv | profici, proficier, proficisaris, proficiscabatur, proficisciantur, proficisciens, proficisciris, proficiscisse, proficisus | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
2. Person Singular | profice | proficere |
3. Person Singular | — | — |
2. Person Plural | proficite | proficimini |
3. Person Plural | — | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
2. Person Singular | proficito | proficitor |
3. Person Singular | proficito | proficitor |
2. Person Plural | proficitote | — |
3. Person Plural | proficunto | proficuntor |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | profectus, profecta, profectum, profectumredigis | profecti, profectae, profecta, profectaerevertisse |
Genitiv | profecti, profectae, profectaerevertisse | profectarum, profectorum |
Dativ | profecto, profectae, legatisprofecto, profectaerevertisse | profectis |
Akkusativ | profectum, profectam, profectumredigis | profectos, profectas, profecta |
Ablativ | profecto, profecta, legatisprofecto | profectis |
Vokativ | profectum, profecta, profecte, profectumredigis | profecti, profectae, profecta, profectaerevertisse |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | proficiens | proficientes, proficientia |
Genitiv | proficientis | proficientium, proficientum |
Dativ | proficienti | proficientibus |
Akkusativ | proficientem, proficiens | proficientes, proficientia |
Ablativ | proficiente, proficienti | proficientibus |
Vokativ | proficiens | proficientes, proficientia |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | profecturus, profectura, profecturum | profectura, profecturae, profecturi |
Genitiv | profecturae, profecturi | profecturarum, profecturorum |
Dativ | profecturae, profecturo | profecturis |
Akkusativ | profecturum, profecturam | profecturos, profecturas, profectura |
Ablativ | profectura, profecturo | profecturis |
Vokativ | profecturum, profectura, profecture | profectura, profecturae, profecturi |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | proficienda, proficiendum, proficiendus, proficiunda, proficiundum, proficiundus | proficienda, proficiendae, proficiendi, proficiunda, proficiundae, proficiundi |
Genitiv | proficiendae, proficiendi, proficiundae, proficiundi | proficiendarum, proficiendorum, proficiundarum, proficiundorum |
Dativ | proficiendae, proficiendo, proficiundae, proficiundo | proficiendis, proficiundis |
Akkusativ | proficiendam, proficiendum, proficiundam, proficiundum | proficienda, proficiendas, proficiendos, proficiunda, proficiundas, proficiundos |
Ablativ | proficienda, proficiendo, proficiunda, proficiundo | proficiendis, proficiundis |
Vokativ | proficienda, proficiende, proficiendum, proficiunda, proficiunde, proficiundum | proficienda, proficiendae, proficiendi, proficiunda, proficiundae, proficiundi |
152 (286) Formen für „proficere“