Formentabelle zu „conlacerare“
Verb
Präsens (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular |
Warning: Division by zero in /srv/data/web/vhosts/www.latein.me/htdocs/formTable.php on line 463
conlacero | conlaceror |
2. Person Singular | conlaceras | conlacerare, conlaceraris |
3. Person Singular | conlacerat | conlaceratur |
1. Person Plural | conlaceramus | conlaceramur |
2. Person Plural | conlaceratis | conlaceramini |
3. Person Plural | conlacerant | conlacerantur |
Imperfekt (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlacerabam | conlacerabar |
2. Person Singular | conlacerabas | conlacerabare, conlacerabaris |
3. Person Singular | conlacerabat | conlacerabatur |
1. Person Plural | conlacerabamus | conlacerabamur |
2. Person Plural | conlacerabatis | conlacerabamini |
3. Person Plural | conlacerabant | conlacerabantur |
Futur I (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlacerabo | conlacerabor |
2. Person Singular | conlacerabis | conlacerabere, conlaceraberis |
3. Person Singular | conlacerabit | conlacerabitur |
1. Person Plural | conlacerabimus | conlacerabimur |
2. Person Plural | conlacerabitis | conlacerabimini |
3. Person Plural | conlacerabunt | conlacerabuntur |
Perfekt (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlaceravi | — |
2. Person Singular | conlaceravisti | — |
3. Person Singular | conlaceravit | — |
1. Person Plural | conlaceravimus | — |
2. Person Plural | conlaceravistis | — |
3. Person Plural | conlacerare, conlaceravere, conlaceraverunt | — |
Plusquamperfekt (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlaceraveram | — |
2. Person Singular | conlaceraveras | — |
3. Person Singular | conlaceraverat | — |
1. Person Plural | conlaceraveramus | — |
2. Person Plural | conlaceraveratis | — |
3. Person Plural | conlaceraverant | — |
Futur II (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlaceravero | — |
2. Person Singular | conlaceraris, conlaceraveris | — |
3. Person Singular | conlaceraverit | — |
1. Person Plural | conlaceraverimus | — |
2. Person Plural | conlaceraveritis | — |
3. Person Plural | conlaceraverint | — |
Präsens (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlacerem | conlacerer |
2. Person Singular | conlaceres | conlacerere, conlacereris |
3. Person Singular | conlaceret | conlaceretur |
1. Person Plural | conlaceremus | conlaceremur |
2. Person Plural | conlaceretis | conlaceremini |
3. Person Plural | conlacerent | conlacerentur |
Imperfekt (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlacerarem | conlacerarer |
2. Person Singular | conlacerares | conlacerarere, conlacerareris |
3. Person Singular | conlaceraret | conlaceraretur |
1. Person Plural | conlaceraremus | conlaceraremur |
2. Person Plural | conlaceraretis | conlaceraremini |
3. Person Plural | conlacerarent | conlacerarentur |
Perfekt (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlaceraverim | — |
2. Person Singular | conlaceraris, conlaceraveris | — |
3. Person Singular | conlaceraverit | — |
1. Person Plural | conlaceraverimus | — |
2. Person Plural | conlaceraveritis | — |
3. Person Plural | conlaceraverint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | conlaceravissem | — |
2. Person Singular | conlaceravisses | — |
3. Person Singular | conlaceravisset | — |
1. Person Plural | conlaceravissemus | — |
2. Person Plural | conlaceravissetis | — |
3. Person Plural | conlaceravissent | — |
Infinitiv | Präsens | Perfekt |
---|
Aktiv | conlacerare | conlaceravisse |
Passiv | conlacerari, conlacerarier | — |
Imperativ I | Aktiv | Passiv |
---|
2. Person Singular | conlacera | conlacerare |
3. Person Singular | — | — |
2. Person Plural | conlacerate | conlaceramini |
3. Person Plural | — | — |
Imperativ II | Aktiv | Passiv |
---|
2. Person Singular | conlacerato | conlacerator |
3. Person Singular | conlacerato | conlacerator |
2. Person Plural | conlaceratote | — |
3. Person Plural | conlaceranto | conlacerantor |
PPP | Singular | Plural |
---|
Nominativ | conlacerata, conlaceratum, conlaceratus | conlacerata, conlaceratae, conlacerati |
Genitiv | conlaceratae, conlacerati | conlaceratarum, conlaceratorum |
Dativ | conlaceratae, conlacerato | conlaceratis |
Akkusativ | conlaceratam, conlaceratum | conlacerata, conlaceratas, conlaceratos |
Ablativ | conlacerata, conlacerato | conlaceratis |
Vokativ | conlacerata, conlacerate, conlaceratum | conlacerata, conlaceratae, conlacerati |
PPA | Singular | Plural |
---|
Nominativ | conlacerans | conlacerantes, conlacerantia |
Genitiv | conlacerantis | conlacerantium, conlacerantum |
Dativ | conlaceranti | conlacerantibus |
Akkusativ | conlacerans, conlacerantem | conlacerantes, conlacerantia |
Ablativ | conlacerante, conlaceranti | conlacerantibus |
Vokativ | conlacerans | conlacerantes, conlacerantia |
PFA | Singular | Plural |
---|
Nominativ | conlaceratura, conlaceraturum, conlaceraturus | conlaceratura, conlaceraturae, conlaceraturi |
Genitiv | conlaceraturae, conlaceraturi | conlaceraturarum, conlaceraturorum |
Dativ | conlaceraturae, conlaceraturo | conlaceraturis |
Akkusativ | conlaceraturam, conlaceraturum | conlaceratura, conlaceraturas, conlaceraturos |
Ablativ | conlaceratura, conlaceraturo | conlaceraturis |
Vokativ | conlaceratura, conlacerature, conlaceraturum | conlaceratura, conlaceraturae, conlaceraturi |
Gerundivum | Singular | Plural |
---|
Nominativ | conlaceranda, conlacerandum, conlacerandus | conlaceranda, conlacerandae, conlacerandi |
Genitiv | conlacerandae, conlacerandi | conlacerandarum, conlacerandorum |
Dativ | conlacerandae, conlacerando | conlacerandis |
Akkusativ | conlacerandam, conlacerandum | conlaceranda, conlacerandas, conlacerandos |
Ablativ | conlaceranda, conlacerando | conlacerandis |
Vokativ | conlaceranda, conlacerande, conlacerandum | conlaceranda, conlacerandae, conlacerandi |
152 (228) Formen für „conlacerare“