Formentabelle zu „clueare“
Verb
Präsens (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueo | clueor |
2. Person Singular | clueas | clueare, cluearis |
3. Person Singular | clueat | clueatur |
1. Person Plural | clueamus | clueamur |
2. Person Plural | clueatis | clueamini |
3. Person Plural | clueant | clueantur |
Imperfekt (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueabam | clueabar |
2. Person Singular | clueabas | clueabare, clueabaris |
3. Person Singular | clueabat | clueabatur |
1. Person Plural | clueabamus | clueabamur |
2. Person Plural | clueabatis | clueabamini |
3. Person Plural | clueabant | clueabantur |
Futur I (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueabo | clueabor |
2. Person Singular | clueabis | clueabere, clueaberis |
3. Person Singular | clueabit | clueabitur |
1. Person Plural | clueabimus | clueabimur |
2. Person Plural | clueabitis | clueabimini |
3. Person Plural | clueabunt | clueabuntur |
Perfekt (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueavi | — |
2. Person Singular | clueavisti | — |
3. Person Singular | clueavit | — |
1. Person Plural | clueavimus | — |
2. Person Plural | clueavistis | — |
3. Person Plural | clueare, clueavere, clueaverunt | — |
Plusquamperfekt (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueaveram | — |
2. Person Singular | clueaveras | — |
3. Person Singular | clueaverat | — |
1. Person Plural | clueaveramus | — |
2. Person Plural | clueaveratis | — |
3. Person Plural | clueaverant | — |
Futur II (Indikativ) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueavero | — |
2. Person Singular | cluearis, clueaveris | — |
3. Person Singular | clueaverit | — |
1. Person Plural | clueaverimus | — |
2. Person Plural | clueaveritis | — |
3. Person Plural | clueaverint | — |
Präsens (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueem | clueer |
2. Person Singular | cluees | clueere, clueeris |
3. Person Singular | clueet | clueetur |
1. Person Plural | clueemus | clueemur |
2. Person Plural | clueetis | clueemini |
3. Person Plural | clueent | clueentur |
Imperfekt (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | cluearem | cluearer |
2. Person Singular | clueares | cluearere, clueareris |
3. Person Singular | cluearet | cluearetur |
1. Person Plural | cluearemus | cluearemur |
2. Person Plural | cluearetis | cluearemini |
3. Person Plural | cluearent | cluearentur |
Perfekt (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueaverim | — |
2. Person Singular | cluearis, clueaveris | — |
3. Person Singular | clueaverit | — |
1. Person Plural | clueaverimus | — |
2. Person Plural | clueaveritis | — |
3. Person Plural | clueaverint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv) | Aktiv | Passiv |
---|
1. Person Singular | clueavissem | — |
2. Person Singular | clueavisses | — |
3. Person Singular | clueavisset | — |
1. Person Plural | clueavissemus | — |
2. Person Plural | clueavissetis | — |
3. Person Plural | clueavissent | — |
Infinitiv | Präsens | Perfekt |
---|
Aktiv | clueare | clueavisse |
Passiv | clueari, cluearier | — |
Imperativ I | Aktiv | Passiv |
---|
2. Person Singular | cluea | clueare |
3. Person Singular | — | — |
2. Person Plural | clueate | clueamini |
3. Person Plural | — | — |
Imperativ II | Aktiv | Passiv |
---|
2. Person Singular | clueato | clueator |
3. Person Singular | clueato | clueator |
2. Person Plural | clueatote | — |
3. Person Plural | clueanto | clueantor |
PPP | Singular | Plural |
---|
Nominativ | clueata, clueatum, clueatus | clueata, clueatae, clueati |
Genitiv | clueatae, clueati | clueatarum, clueatorum |
Dativ | clueatae, clueato | clueatis |
Akkusativ | clueatam, clueatum | clueata, clueatas, clueatos |
Ablativ | clueata, clueato | clueatis |
Vokativ | clueata, clueate, clueatum | clueata, clueatae, clueati |
PPA | Singular | Plural |
---|
Nominativ | clueans | clueantes, clueantia |
Genitiv | clueantis | clueantium, clueantum |
Dativ | clueanti | clueantibus |
Akkusativ | clueans, clueantem | clueantes, clueantia |
Ablativ | clueante, clueanti | clueantibus |
Vokativ | clueans | clueantes, clueantia |
PFA | Singular | Plural |
---|
Nominativ | clueatura, clueaturum, clueaturus | clueatura, clueaturae, clueaturi |
Genitiv | clueaturae, clueaturi | clueaturarum, clueaturorum |
Dativ | clueaturae, clueaturo | clueaturis |
Akkusativ | clueaturam, clueaturum | clueatura, clueaturas, clueaturos |
Ablativ | clueatura, clueaturo | clueaturis |
Vokativ | clueatura, clueature, clueaturum | clueatura, clueaturae, clueaturi |
Gerundivum | Singular | Plural |
---|
Nominativ | clueanda, clueandum, clueandus | clueanda, clueandae, clueandi |
Genitiv | clueandae, clueandi | clueandarum, clueandorum |
Dativ | clueandae, clueando | clueandis |
Akkusativ | clueandam, clueandum | clueanda, clueandas, clueandos |
Ablativ | clueanda, clueando | clueandis |
Vokativ | clueanda, clueande, clueandum | clueanda, clueandae, clueandi |
152 (228) Formen für „clueare“